Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023 se focalizează în principal pe educația primară și secundară, abordând în principal asigurarea unui nivel de infrastructură și dotări necesare pentru furnizarea unui cadru propice pentru dezvoltarea personală și intelectuală a copiilor, pe fundalul menținerii unor cheltuieli mici de la bugetul de stat pentru educație, și majoritatea dintre acestea fiind utilizate pentru plata salariilor cadrelor didactice. Cu toate acestea, unul dintre argumente este faptul că Acordul de Parteneriat dintre Uniunea Europeană ca România ca Stat Membru specifică nevoia unei abordări integrate a investițiilor educaționale, din toate punctele de vedere: Sprijinirea creșelor, grădinițelor și școlilor din zonele în care ratele de înscriere sau performanțele elevilor sunt mai scăzute, iar ratele de abandon sau de părăsire timpurie a școlii sunt mai mari decât media națională/ județeană; Restructurarea rețelei de ÎPT și îmbunătățirea infrastructurii centrelor comunitare de învățare permanentă pentru creșterea eficienței, îmbunătățirea calității și creșterea participării; Asigurarea sau îmbunătățirea condițiilor de bază (de exemplu, condiții sanitare, alimentare cu apă, încălzire) pentru școlile din mediul rural, pentru școlile izolate și/ sau pentru școlile din zonele dezavantajate; Asigurarea dotărilor și echipamentelor specializate de predare pentru elevii dezavantajați, inclusiv pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale; Investiții în infrastructură pentru modernizarea și internaționalizarea centrelor universitare din zone cu potențial de creștere prin construirea și modernizarea infrastructurii de cercetare și inovare, materialelor de învățare, tehnologiilor noi și TIC. Acest ultim punct este relevant pentru documentul de față, evidențiind nevoia adaptării la sistemele de învățământ și management bazate pe tehnologii TIC (cum este și portalul de practică din cadrul acestui proiect).

De asemenea, alte date relevante sunt enunțate în cadrul Obiectivului Strategic Îmbunătățirea calității și relevanței mediilor de învățare pentru stimularea, dezvoltării competențelor competențelor solicitate pe piața forței de muncă sau fundamentale, pentru succesul în viață și în societate, unde se menționează:

Angajatorii din România au nevoie stringentă de profesioniști calificați – de exemplu, de programatori și dezvoltatori în industria tehnologiei informației (IT), cu competențe analitice și de rezolvare a problemelor după cum este raportat de angajatorii din Cluj-Napoca și Iași. Angajatorii tind să angajeze personal cu competențe cognitive și tehnice insuficiente, care necesită pregătire intensivă la locul de muncă. În special în servicii și în industrie, angajatorii au remarcat motivația scăzută a angajaților de a-și asuma angajamente profesionale pe termen lung, fapt care conduce la fenomenul locurilor de muncă „de tranzit”, la care angajații rămân pentru perioade scurte de timp, înainte de a demisiona și a căuta un alt loc de muncă. De asemenea, angajatorii spun că această problemă impune costuri permanente cu recrutarea, instruirea și recalificarea angajaților. Salariile mici au fost menționate ca un factor potențial care agravează fluctuația locurilor de muncă disponibile și contribuie la penuria de competențe.

(…) Aceste competențe includ motivația, empatia, toleranța, capacitatea de autocontrol, rezolvarea de probleme, lucrul în echipă, comunicarea, capacitatea de a învăța să înveți, responsabilitatea, planificarea, implicarea și angajamentul. Mulți angajatori au identificat competențele socioemoționale ca fiind foarte importante pentru toate categoriile de ocupații: manageri și profesioniști, lucrători în servicii și vânzări, lucrători în agricultură sau producție.

(…) Angajatorii consideră că, în general, absolvenții cu studii superioare au competențe cognitive și tehnice la un nivel acceptabil, chiar dacă pe perioada studiilor dobândesc preponderent cunoștințe teoretice. Consideră însă că le lipsesc anumite competențe mai generale. Astfel, în industria IT, angajatorii au descris absolvenții cu studii superioare ca neavând cunoștințe de bază despre funcționarea unei afaceri (business operations) și competențe insuficiente de analiză (business analysis).

(…) Pentru a compensa lipsa competențelor specifice locului de muncă ale absolvenților, angajatorii au menționat necesitatea de a utiliza diferite strategii/ metode de îmbunătățire a acestor competențe, prin stagii de practică, formare practică la locul de muncă, cursurile de pregătire teoretică și practică organizate la sediul firmei etc. Această problemă are legătură și cu sistemul de învățământ, care este perceput de toți participanții ca fiind excesiv de teoretic, centrat pe acumularea de cunoștințe și informații și mai puțin pe dezvoltarea competențelor socio-emoționale și tehnice. Mulți angajatori au exprimat opinia că alocă prea mult timp și efort instruirii și îmbunătățirii competențelor noilor angajați și că sistemul de învățământ ar putea face mai mult pentru a dezvolta aceste competențe.

(…) În general, angajatorii din România au o atitudine critică cu privire la relevanța sistemului de învățământ, din mai multe motive. În primul rând, curriculumul din învățământul secundar și din învățământul terțiar este considerat ca fiind excesiv de teoretic, concentrându-se pe concepte abstracte și pe acumularea de informații și mai puțin pe aplicații practice. În al doilea rând, similar curriculumului excesiv de teoretic, metodele de predare sunt descrise ca fiind învechite și foarte tradiționaliste, cu accent pe memorare și mai puțin pe aplicare. În final, angajatorii au observat că sistemul de învățământ este foarte reticent la schimbare, atât la nivel preuniversitar, cât și la nivel universitar.

(…) La nivel internațional, automatizarea proceselor de producție determină creșterea cererii de competențe cognitive. Automatizarea proceselor de producție va face ca mulți lucrători ale căror locuri de muncă implică activități de rutină și cunoștințe procedurale să nu mai fie necesari. Economia românească este vulnerabilă în fața acestei tendințe, deoarece are un procent foarte mare de astfel de locuri de muncă în producție, IT și agricultură. Locurile de muncă pierdute prin introducerea automatizării vor fi înlocuite cu locuri de muncă necesitând competențe cognitive suficient de înalte pentru a putea permite rezolvarea unor probleme care nu implică rutină (minim nivelul 3 de competențe cognitive). Elevii și studenții cu nivelul competențelor cognitive 3 sau mai mare învață mai mult, au șanse mai mari de a continua studiile până la absolvire și sunt mai productivi pe piața forței de muncă. (…) Competențele cognitive ale elevilor din învățământul profesional și tehnic și ale studenților din România sunt scăzute raportat la standardele internaționale. Un eșantion format din elevi în învățământul profesional și tehnic și din studenți au participat la testarea competențelor cognitive (competențe de utilizare a documentelor), utilizând un test adaptativ pe calculator, care permite compararea rezultatelor elevilor și studenților din România cu ale elevilor și studenților din alte țări, dar raportarea la cerințele pieței forței de muncă. Testul a fost aplicat unui eșantion reprezentativ, aleatoriu, format din elevi în învățământul profesional și tehnic și din studenți, în ultimul an de studiu în anul 2016/2017. (…) Angajatorii din România au subliniat importanța competențelor socio-emoționale și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că lucrătorii nu dețin aceste competențe. Chestionarul în rândul angajatorilor arată că firmele din România din toate sectoarele de activitate apreciază în mod deosebit competențele socio-emoționale ale angajaților din toate categoriile de ocupații și se confruntă cu dificultăți în recrutarea personalului care deține astfel de competențe. (…) Datele arată diferențe semnificative între competențele pe care le dețin elevii și absolvenții din România și cele solicitate de angajatori. Discrepanțele identificate se referă la nivelul general scăzut al competențelor socioemoționale ale elevilor și tinerilor absolvenți, precum și la nivelul insuficient al competențelor cognitive, mai ales în rândul absolvenților învățământului profesional și tehnic. Angajatorii din România consideră că absolvenților le lipsesc, în principal, competențele de bază, în special competențele de comunicare, de a învăța să înveți, de a rezolva de probleme și de a lucra în echipă.

Mulți angajatori au identificat competențele socio-emoționale ca fiind foarte importante pentru toate categoriile de ocupații. De asemenea, angajatorii acordă o importanță deosebită competențelor cognitive, precum competențele de comunicare în limbi străine, în special pentru profesioniști, manageri, lucrători în vânzări și în servicii. Investițiile în infrastructura educațională vor fi realizate în vederea reducerii acestor discrepanțe, până în 2023.

Așa cum a fost menționat și în cererea de finanțare, Municipiul Cluj-Napoca (reprezentând principalul pol de dezvoltare, în materie de industrii competitive, la nivel județean și chiar regional) are o piață a muncii mai competitivă, cu cerințe mai complexe și specifice decât media națională, fiind punctată (în cazul domeniului IT, dar aplicabil și altor industrii competitive) nevoia unor competențe analitice și de rezolvare a problemelor. Aceste competențe, nefiind asimilate din mediul educațional, ajung să cadă în responsabilitatea angajatorilor în detrimentul productivității economice mai ridicate. Cuplate cu reticență în asumarea unor responsabilități pe termen lung (aspecte care țin tot de competențe transversale în mod indirect și de capacitățile viitorilor angajați de autocunoaștere, planificare în carieră etc. care sunt și ele abordate în cadrul proiectului), care producând o piață a muncii „de tranzit” cresc și ele costurile angajatorilor care nu sunt legate direct de productivitate (recrutare, instruire, recalificare), duc la încetinirea dezvoltării economiei locale și la presiune pe companii pentru a prelua responsabilitățile mediului educațional. Acest aspect relevă importanța integrării de modalități de asimilare ale acestor competențe încă din mediul educațional, pentru a crește șansele unei tranziții rapide și eficiente de la educație pe piața muncii.

Un alt aspect care este menționat este insuficiența unor competențe de bază în ceea ce privește funcționarea unei afaceri (business management) și competențe de analiză (business analysis), care chiar dacă nu sunt utilizate în mod direct, contribuie la aspectele discutate anterior (asumarea unui angajament pe termen lung, capacitatea de rezolvare a problemelor etc.) Așa cum a reieșit și din analiza realizată pe cont propriu în cadrul proiectului, angajatorii consideră că ei înșiși utilizează prea multe resurse pentru instruirea acestui gen de competențe pentru angajații lor, și că această sarcină ar trebui preluată de sistemul educațional, dar că dobândirea acestor competențe poate fi facilitată prin metode precum stagiile de practică, datorită focalizării excesive pe memorarea de cunoștințe teoretice în detrimentul unui învățământ aplicat, stagiile de practică sau internship-urile reprezentând soluții bune actuale, în lipsa unei reforme generale a învățământului (parțial îngreunată și de infrastructura învechită).

Un alt aspect remarcat ca relevant este legat de dezvoltarea competențelor cognitive de nivel 3, din ce în ce mai relevante pe piața muncii, odată cu creșterea automatizării proceselor din cadrul multor domenii. În prezent, acestea sunt mai scăzute decât standardele internaționale, care cuplate cu competențele socio-emoționale scăzute fac dificilă adaptarea pieței muncii. Chiar dacă în privința competențelor cognitive avansate se poate realiza progres nesemnificativ în sistemul educațional al proiectului, dezvoltarea competențelor socio-emoționale intră sub incidența activităților acestuia, astfel încât monitorizarea acestora și a gradului de succes cu care acestea au fost dezvoltate în rândul membrilor grupului țintă reprezintă un punct de interes pentru analiza de față și realizarea unor documente de politici publice.

Pentru a aduce sugestii, completări și întrebări acestui document, te rugăm accesează acest link, unde poți plasa comentarii pe secțiunea care te interesează în mod specific.