Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar este relevantă deoarece reprezintă documentul de politică menit să traseze pașii esențiali pentru facilitarea tranziției populației din sistemul educațional către o piață a muncii bazată pe cunoaștere și pe locuri de muncă înalt calificate. În cadrul său sunt enunțate modalitățile în care competențele relevante pot fi asimilate de către studenți, iar indicatorii și instrumentele utilizate pot fi utile pentru prezentul plan.

Așa cum arată și justificarea elaborată pentru sprijinirea acestui proiect, studiile realizate pentru elaborarea Strategiei Naționale pentru Învățământ Terțiar au relevat necesitatea consolidării corelării dintre acesta și piața muncii, în special în domeniul competențelor transversale.

După cum este enunțat și în acest document, Educația și formarea profesională ocupă un rol central în Strategia „Europa 2020” și în mai multe documente europene, inclusiv în „Analiza anuală a creșterii 2014 (AAC 2014)”. Învățământul terțiar în special, după cum stipulează Agenda UE pentru modernizarea învățământului superior în statele europene „…joacă un rol crucial în progresul individului și al societății și în furnizarea capitalului uman înalt calificat și a cetățenilor eficienți de care Europa are nevoie pentru a crea locuri de muncă, creștere economică și prosperitate.

Conform Strategiei Naționale pentru Învățământ Terțiar 2015-2020, Strategia Guvernului pentru atingerea obiectivelor Europa 2020 include direcţii de acţiune şi măsuri privind sistemul educaţional. Strategia UE 2020 pune accent pe obiectivele legate de educaţie şi formare, datorită influenței acestora asupra creșterii economice. Această influenţă se concretizează prin creşterea ocupării, a productivităţii, a participării, formării de competențe ș.a.

Una dintre viziunile acestei Strategii Naționale este: Concentrarea eforturilor pentru ca România să se alăture, până în anul 2030, statelor din Europa cu economii avansate, reprezintă obiectivul principal al viziunii pentru dezvoltarea învățământului terțiar din România. Potrivit acestei viziuni, în anul 2020, învățământul terțiar foarte performant va constitui motorul creșterii economice,va contribui la creșterea productivității și va promova coeziunea socială, punând astfel fundamentele unei economii bazate pe cunoaștere. Învățământul superior va pregăti specialiști care pot să dezvolte o societate competitivă într-o economie globală. Instituțiile de învățământ superior vor putea să catalizeze creativitatea și inovarea în întreaga societate din România și, în special, să susțină economia în dezvoltarea de produse și servicii. Acest punct este relevant documentului de față, deoarece evidențiază importanța unui învățământ universitar corespunzător, care să aibă în considerare cerințele posibililor angajatori, ca mai apoi să poată pregăti generația tânără să facă față așteptărilor din viața reală.

(…)

Asemenea condițiilor de sprijin din secțiunea 5.a, există câteva caracteristici importante care definesc pilonii, de care va depinde succesul învățământului terțiar din România:

i. În mijlocul unor schimbări demografice majore și cu obiectivul european stabilit ca 26,7% din populația cu vârste între 30 și 34 de ani să fie absolvenți de învățământ terțiar până în anul 2020, România va trebui să crească participarea în învățământul terțiar. Un învățământ terțiar cu înalte performanțe creează și îmbunătățește capitalul uman prin extinderea participării, facilitarea transferului și avansarea/progresul studenților la toate formele şi nivelurile sistemului de învățământ, în special de la cel secundar la cel terțiar și la învățarea pe tot parcursul vieții.

Pentru ca instituțiile să răspundă la cerințele pieței muncii și să le anticipeze, corelat standardele de calitate academică, se vor dezvolta într-o manieră dinamică noi programe care să ofere studenților un mix de competențe disciplinare și aptitudini transversale, aflate mereu în schimbare. Acestea, vor crește valoarea învățământului, stimulând astfel cererea. Un învățământ terțiar cu performanțe ridicate asigură:

  • bună pregătirea absolvenților prin dobândirea de competențe transversale și o înțelegere comprehensivă a disciplinelor parcurse;
  • menținerea nivelului de calitate a programelor de studii la nivelul așteptărilor părților interesate relevante, printr-o cooperare permanentă cu acestea

Relația dintre mediul socio-economic și educație va fi consolidată și aprofundată la toate nivelurile. Universitățile pot juca un rol important, atât în sprijinirea angajatorilor din industrie și agricultură să devină mai competitivi, prin creșterea receptivității acestora pentru cunoaștere și noi competențe, cât și prin adaptarea ofertei educaționale la cerințele acestora. Un învățământ terțiar cu performanțe înalte folosește feedback-ul de la angajatori pentru a-l include în crearea programelor, priorităților instituționale și politicilor sectoriale, stimulând dezvoltarea economică și socială.

Așadar, conform Strategiei Naționale pentru Învățământ Terțiar, în România este necesară stimularea învățământului terțiar, pentru formarea mai adecvată și aprofundată a persoanelor care participă la acesta. Conform datelor relevante enumerate în paragrafele de mai sus, este foarte important ca învățământul terțiar să poată corela cerințele de pe piața muncii cu teoria predată în instituții, așadar instituțiile de învățământ formând niște persoane instruite, capabile să facă față cerințelor angajatorilor. Prin instruirea unor astfel de persoane, nu numai că valoarea adăugată a instituțiilor de învățământ va crește, ci se va contribui și la dezvoltarea economică și socială a României.

Pentru ca acest aspect să se poată realiza, este nevoie de dezvoltarea unor noi programe disciplinare, pentru dezvoltarea competențelor disciplinare, dobândirea de aptitudini transversale, și facilitarea integrării studenților pe piața muncii prin stagii de practice utile.

Prin dezvoltarea programelor de practică se va contribui la această strategie, deoarece persoanele din cadrul USAMV vor avea acces mai ușor la stagiile de practică disponibile și își vor aprofunda cunoștințele și pe plan practic. Pe lângă acest aspect, se vor primi feedback-uri de la potențialii angajatori / firmele participante la stagiile de practică asupra îmbunătățirii cunoștințelor studenților din cadrul USAMV. Așadar, pentru a avea o societate educată, bine pregătită, instituțiile trebuie să se focalizeze pe dezvoltarea competențelor transversale a studenților, pentru ca aceștia să aibă o tranziție mai ușoară de la un nivel la altul în viața lor, și totodată prin această tranziție să contribuie și la mediul socio-economic.

Pentru a aduce sugestii, completări și întrebări acestui document, te rugăm accesează acest link, unde poți plasa comentarii pe secțiunea care te interesează în mod specific.