O strategie naţională pentru Învăţarea pe tot parcursul vieţii (SNÎPV) este necesară pentru a asigura o abordare coerentă şi coordonată în vederea atingerii ţintelor ambiţioase ale Strategiei Europa 2020 și ale PNR. Creşterea participării la Învăţarea pe tot parcursul vieţii prin măsuri care rezolvă disfuncţionalităţile pieţei, aşa cum a fost menţionat anterior, necesită un efort coordonat şi susţinut din partea tuturor actorilor cheie. Această strategie de învăţare pe tot parcursul vieţii propune trei piloni strategici care includ acțiuni de coordonare, finanţare şi reglementare pentru a depăşi constrângerile cu care se confruntă Învăţarea pe tot parcursul vieţii. Obiectivele acestei strategii sunt de a creşte participarea la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi de a îmbunătăţi relevanţa sistemelor de învăţământ şi formare profesională pentru piaţa muncii. În conformitate cu obiectivul UE, principalul obiectiv strategic al României pentru anul 2020 este ca cel puţin 10% din populaţia adultă (cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani) să participe la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii. Aceste obiective sunt acoperite de cei trei piloni strategici: (i) acces şi stimulente pentru participare; (ii) calitate şi relevanţă; şi (iii) parteneriate pentru o mai bună informare. Direcțiile de acțiune cuprinse în cadrul acestor piloni se încadrează în una sau mai multe categorii de instrumente pentru intervenţie guvernamentală: coordonare, finanţare şi reglementare. Au fost selectate direcțiile de acțiune prezentate deoarece acestea abordează direct constrângerile identificate privind participarea la Învăţarea pe tot parcursul vieţii: informaţii reduse și asimetrice, stimulente insuficiente şi capacitate inadecvată.[5]

Învățământul terțiar se confruntă cu provocări privind furnizarea competențelor specifice necesare pe piața muncii. Cu toate că șomajul în rândul absolvenților învățământului terțiar este semnificativ mai mic decât în rândul celor cu niveluri de educație inferioare, angajatorii sunt din ce în ce mai preocupați de lipsa competențelor specifice postului, dar și a competențelor cognitive și socio-emoționale (de exemplu, capacitatea de a organiza procesele legate de muncă şi de învăţare, competențele de comunicare și organizaționale).

(…)

Obiectivele strategice pe termen lung ale politicilor UE privind educația și formarea profesională sunt următoarele:

(i) să transforme învățarea pe tot parcursul vieții și mobilitatea în realitate;

(ii) să îmbunătățească calitatea și eficiența educației și formării profesionale;

(iii) să promoveze echitatea, coeziunea socială și implicarea activă a cetățenilor; și

(iv) să sporească creativitatea și inovarea, inclusiv antreprenoriatul, la toate nivelurile de educație și formare profesională. În mod clar, primul obiectiv se referă direct la ÎPV. Celelalte trei sunt, de asemenea, relevante pentru ÎPV, de aceea toate aceste obiective ar trebui privite ca fiind complementare.

Printre documentele relevante a Strategiei Naționale de Învățare pe tot Parcursul Vieții, în Planul de Acțiune 2015 – 2020, Direcția de Acțiune 1. Recunoaşterea învăţării anterioare, inclusiv a competențelor obținute în străinătate, se prevede Sprijinirea participării a 151.200 de persoane în activități de consiliere, evaluare și/sau validarea competențelor acestora. Proiectul va contribui la acest plan cu cei 250 de participanți în cadrul programului de stagii de practică.

Așadar, având în vedere toate datele relevante din Strategia Națională de Învățare pe tot Parcursul Vieții 2015 – 2020, reiese faptul că apare lipsa competențelor cognitive, socio-emotionale și lipsa competențelor specifice postului la potențiali angajați. Toate aceste competențe se pot dobândi prin experiență profesională bazată pe o educație corespunzătoare.

Pentru a aduce sugestii, completări și întrebări acestui document, te rugăm accesează acest link, unde poți plasa comentarii pe secțiunea care te interesează în mod specific.