Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, denumită în continuare Strategia EFP, propune o abordare coerentă a formării profesionale iniţiale şi a formării profesionale continue, care să conducă la dezvoltarea unui sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv şi relevant pentru cerinţele pieţei muncii. Strategia abordează în mod integrat educaţia şi formarea profesională iniţială şi continuă şi urmează ciclului de politici publice 2007-2013 în domeniul dezvoltării resurselor umane.

(…)

Obiectivele, principiile şi direcţiile de acţiune ale strategiei sunt fundamentate pe o analiză a sistemului de educaţie şi formare profesională şi sunt elaborate luând în considerare rolul major pe care formarea profesională îl are pentru dezvoltarea economică şi socială a României, şi pentru coeziunea teritorială precum şi experienţele acumulate în perioada de programare 2007-2013.

Viziunea acestei strategii privind educația și formarea profesională din România sunt următoarele:

În 2020, sistemul de educaţie şi formare profesională din România va răspunde cerinţelor pieţei muncii şi nevoilor beneficiarilor direcţi prin capitalizarea competenţelor şi abilităţilor resursei umane.

Strategia educaţiei şi formării profesionale propune dezvoltarea unui sistem accesibil, atractiv şi competitiv, care să ofere servicii de educaţie şi formare profesională de calitate pentru a răspunde relevant şi rapid la cerinţele oamenilor şi economiei, prin gestionarea eficientă a resurselor disponibile.

Viziunea strategică asupra educaţiei şi formării profesionale în România este de a oferi tuturor persoanelor posibilitatea dobândirii de competenţe de nivel ridicat, relevante pentru piaţa muncii şi societate. Sistemul de educaţie şi formare profesională va asigura o vizibilitate crescută a competenţelor şi o mai bună utilizare a acestora pe piaţa muncii, bazându-se pe anticiparea nevoilor de competenţe şi a tendinţelor pe piaţa muncii.

Astfel, obiectivul general al strategiei este dezvoltarea unui sistem de educaţie şi formare profesională adaptat cerinţelor pieţei muncii şi nevoilor beneficiarilor direcţi.

(…)

De asemenea, pentru îndeplinirea recomandărilor specifice de ţară şi a obiectivelor de ţară în domeniul educaţiei şi formării profesionale, se are în vedere dezvoltarea sistemului de educaţie şi formare profesională în jurul a 4 dimensiuni cheie:

1. Relevanţă – sunt avute în vedere elementele care asigură o mai bună adaptare a competenţelor la cerinţele pieţei muncii actuale şi viitoare. prin stagiile de practică studenții participanți vor putea să-și adapteze competențele la cerințele angajatorilor, și între timp să le și dezvolte.

2. Acces şi participare – sunt avute în vedere elementele care asigură facilitarea accesului la educaţie şi formare profesională, cu accent special pentru grupurile vulnerabile şi creşterea participării la programe de educaţie şi formare profesională urmare a unui proces de orientare şi consiliere adecvat nevoilor individuale. stagiile de practică sunt disponibile tuturor celor care vor să participe la acestea.

3. Calitate – sunt avute în vedere elementele care asigură dezvoltarea unei culturi a calităţii în guvernanţa sistemului de educaţie şi formare profesională la nivelul tuturor funcţiilor: definirea calificărilor şi curriculumului, organizarea procesului de învăţare, evaluarea şi certificarea competenţelor, formarea cadrelor didactice. prin stagiile de practică, participanții la acestea pot avea acces direct cu reprezentanții firmelor, pot afla de la ei așteptările, competențele cerute; iar pe baza acestei informații împreună cu cadrele didactice pot dezvolta competențele relevante.

4. Inovare şi cooperare – sunt avute în vedere elementele care capitalizează potenţialul de inovare şi creativitate şi stimularea cooperării, cu accent pe aspectele care vizează mobilitatea în cadrul procesului de formare şi mobilitatea forţei de muncă. Prin dobândirea competențelor transversale sau dezvoltarea acestora în cadrul stagiilor de practică se accentuează inovarea și creativitatea proiectului, iar faptul că studenții și angajatorii pot coopera între ei, discuta despre cerințele fiecăruia reprezintă o stimulare a cooperării, și totodată și studenții pot discuta între ei despre diferitele experiențe de la alți potențiali angajatori.

Așadar, Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, are ca principal obiectiv îmbunătățirea sistemului deja existent, în așa fel încât acesta să devină mai atractiv și mai accesibil studenților dispuși să-și dezvolte competențele personale în vederea găsirii unui loc de muncă potrivit. Pentru a atinge acest obiectiv principal, Strategia a impus alte 4 obiective strategice:

  1. Obiectiv Strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, având ca ţintă strategică.
    1. Creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 şi 4 la 63% până în 2020, faţă de 57,2% în 2014.
  2. Obiectiv Strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională având ca ţinte strategice.
    1. Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, faţă de 49,8% în 2014.
    2. Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.
  3. Obiectiv Strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ţinte strategice.
    1. Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014.
    2. Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45% în 2014.
    3. Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.
  4. Obiectiv Strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ţinte strategice.
    1. Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014. se contribuie direct la această țintă strategică cu cei 250 de participanți din cadrul stagiilor de practică.
    2. Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internaţională la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.

După cum reiese din datele relevante din Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, aceasta dorește să ofere tinerilor studenți oportunități de dezvoltare proprie și cooperare cu alte părți. Este important pentru România să ajute acești tineri în dezvoltarea proprie și profesională deoarece aceștia întâmpină din ce în ce mai des probleme cauzate de aceste aspecte, care nu sunt destul de aprofundate în timpul studiilor universitare. Toate aceste criterii se îndeplinesc în cadrul stagiilor de practică, deoarece pe lângă dezvoltarea competențelor transversale (care se întâmplă în timpul efectuării unui stagiu de practică, prin care aceștia vor avea ocazia să vadă ce sunt cerințele unui angajator), se încurajează și cooperarea, aspecte care duc la dezvoltarea României pe plan socio-economic.

Pentru a aduce sugestii, completări și întrebări acestui document, te rugăm accesează acest link, unde poți plasa comentarii pe secțiunea care te interesează în mod specific.