Etapa 4: Analiza tuturor informațiilor adunate

În urma efectuării analizei tuturor informațiilor adunate în capitolele anterioare, a rezultat faptul că următoarele domenii necesită o atenție specială în ceea ce privește dezvoltarea acestora: ocuparea unui loc de muncă și sistemul educațional. Aceste două domenii sunt strâns legate una de cealaltă. 

În primul rând, din datele relevante analizate în documentele anterioare, s-au înregistrat dificultăți în găsirea unui loc de muncă de către studenții care abia și-au terminat studiile universitare. Aceste dificultăți se datorează în mare parte lipsei competențelor care nu s-au dobândit în anii de studii. Competențele pe care le caută angajatorii au fost identificate ca fiind următoarele: competențe cognitive, socio-emoționale, competențe specifice postului, cunoștințe de bază despre funcționarea unei afaceri (business operations) și competențe de analiză (business analysis). Toate aceste competențe sunt cerute de angajatori, dar din păcate competențele capitalului uman din zilele astea nu corespund cerințelor. Pe lângă lipsa acestor competențe, tinerii întâmpină și o altă dificultate în procesul de a-și găsi un loc de muncă corespunzător, și anume lipsa experienței profesionale care îi pune în dezavantaj față de alți angajați care au o experiență profesională avansată și care nu renunță la locuri de muncă în favoarea generației tinere. Din toate aceste motive, tinerii din ziua de azi au o motivație scăzută în a-și găsi un loc de muncă, și asta conduce direct la un nivel de șomaj crescut. 

Toate aceste motive îi obligă pe angajatori să investească în instruirea și recalificarea angajaților, fapte care le induc niște costuri permanente cu recrutarea acestora. Din această cauză, mai mulți angajatori consideră necesară introducerea unor metode de îmbunătățire a competențelor specifice locului de muncă cum ar fi: stagii de practică, formare practică la locul de muncă, cursuri organizate la sediul firmelor sau alte programe care să ofere studenților un mix de competențe disciplinare și aptitudini transversale. Prin aceste metode de îmbunătățire enumerate se vor dezvolta competențele cerute de angajatori și studenții vor putea acumula și  experiență profesională, însă toate acestea trebuie să fie bazate pe o educație corespunzătoare. 

Al doilea domeniu menționat care necesită îmbunătățiri este Educația. Din documentele relevante analizate reiese faptul că, sistemul educațional are nevoie de îmbunătățiri prin care să se adapteze la nevoile pieței actuale. Mulți angajatori susțin că dificultățile întâmpinate de ei la angajarea unei persoane provin din insuficiențele sistemului educațional. 

În primul rând, instituțiile de învățământ trebuie să se adapteze la sistemele de învățământ și management bazate pe tehnologii TIC, și să se axeze pe dezvoltarea competențelor necesare acestui domeniu, deoarece în urma automatizărilor ce vor avea loc în diferite industrii, unele locuri de muncă vor fi înlocuite cu roboți, așadar pentru a-și păstra locurile de muncă, persoanele angajate vor fi nevoite să aibă competențe digitale. 

Deasemenea, atât studenții cât și angajatorii susțin că sistemul de învățământ actual este excesiv de teoretic, axat doar pe studiile teoretice nu și pe cele practice. Nu există programe corespunzătoare care să ajute tinerii să-și însușească competențele necesare prin practică, sau să pună în practică teoria învățată. Instituțiile de învățământ trebuie să poată corela teoria predată cu cerințele de pe piața muncii, ca să poată forma niște persoane instruite, capabile să facă față cerințelor angajatorilor. Pentru a face față acestor cerințe, trebuie implementate metode și programe adaptate la nevoile pieței muncii care să dezvolte competențele studenților. Acest lucru este esențial, deoarece deja și locurile de muncă care în mod normal necesitau un nivel redus de calificare sau niciun fel de calificare devin din ce în ce mai exigente. Majoritatea locurilor de muncă vor ajunge să necesite un anumit nivel de competențe digitale, iar alte locuri de muncă elementare vor ajunge să necesite competențe esențiale sau generice (cum ar fi comunicarea, soluționarea problemelor, munca în echipă și inteligența emoțională). Toate aceste cerințe se datorează nivelului de digitalizare tot mai crescut.

Se poate observa legătura strânsă dintre cele două domenii. Printr-o educație corespunzătoare, bazată pe cerințele pieței de muncă actuale și corelată cu aceasta, se intruiesc niște persoane capabile, competente să se integreze pe piața muncii, ușurând și munca angajatorilor când vine vorba despre angajarea unei noi forțe de muncă. 

Așadar, dezvoltarea resurselor umane este un punct cheie pentru ca România să aibă un personal calificat, pentru a putea furniza servicii cu nivel ridicat și pentru a putea să se dezvolte pe plan economic. Se urmărește ca economia românească să fie compatibilă cu cea din UE din punctul de vedere al pregătirii forței de muncă. 

Pentru a aduce sugestii, completări și întrebări acestui document, te rugăm accesează acest link, unde poți plasa comentarii pe secțiunea care te interesează în mod specific.