Scop

Scopul acestui raport este furnizarea unor concluzii cu privire la modul în care angajatorii consideră că stagiile de practică profesională efectuate de către studenții USAMV Cluj-Napoca pot fi îmbunătățite în vederea creșterii angajabilității acestora odată ce finalizează studiile universitare. Formularea concluziilor se va realiza în urma analizei de date, unele existente în prezent, altele colectate specific în acest scop.

Concluziile acestui raport nu au caracter coercitiv, ele sunt menite pe de o parte să ajute în îmbunătățirea stagiilor de practică pe care studenții din USAMV le parcurg în timpul studiilor (îmbunătățite prin perspectiva creșterii angajabilității absolvenților, folosindu-se de input din partea potențialilor angajatori din domenii relevante), pe de altă parte în furnizarea a suficiente date pentru a configura portalul de practică dezvoltat prin intermediul proiectului într-o astfel de manieră încât acesta să fie util bidirecțional, și dinspre studenți care doresc să acceseze un stagiu de practică cât mai potrivit intereselor lor academice și profesionale, și dinspre angajatori care doresc să primească în practică studenți cât mai potriviți pentru specificul muncii lor (și, ideal, să identifice potențiali viitori angajați ai lor).

Out of scope

Nu este în scopul sau obiectivele acestui raport elaborarea cerințelor modulului 2 al portalului de practică, specific angajatorilor; acesta va fi un document separat, care va prelua date din acest raport și din alte surse, pentru a formula acele specificații, demersul respectiv fiind subsumat unui alt scop și obiective.

Structura

Structura acestui raport va cuprinde următoarele secțiuni:

  • Setarea obiectivelor raportului
  • Ansamblul general al câmpului muncii
  • Elaborarea instrumentelor de colectare a datelor
  • Analiza datelor colectate
  • Concluzii

Setarea obiectivelor raportului

Obiectivele prezentului raport sunt după cum urmează:

Obiectivul Specific 1: Elaborarea unei perspective de ansamblu în ceea ce privește forța de muncă din aria relevantă proiectului HeadStart.

Obiectivul Specific 2: Elaborarea unor ipoteze care să fie investigate în raport

Obiectivul Specific 3: Investigarea ipotezelor urmărind instrumente specifice

Obiectivul Specific 4: Verificarea ipotezelor cu ajutorul datelor colectate și investigarea relațiilor cauzale dintre acestea.

Ansamblul general al câmpului muncii

În ceea ce privește ocupațiile pentru care absolvenții USAMV sunt pregătiți, acestea se regăsesc în categorii din toate sectoarele economice (atât agricultură, cât și industrie și servicii), astfel încât analiza trebuie efectuată la nivelul tuturor acestor sectoare. În ceea ce privește regiunile de implementare, deși proiectul poate avea participanți din toate regiunile de dezvoltare ale României, ne vom rezuma strict la regiunea de Nord-Vest, deoarece majoritatea studenților provin din această regiune. Mai mult, resursele disponibile pentru efectuarea acestui raport permit investigarea prin instrumente specifice a unor angajatori din aceeași regiune de Nord-Vest, motiv pentru care vom face referință doar la aceasta. În ceea ce privește județele sau mediul în care sunt disponibile aceste locuri de muncă (rural, urban – orașe, urban – municipii), USAMV dă din nou dovadă de diversitate, specificul său academic fiind printre cele care atrag un număr mai mare de studenți din mediul rural decât alte universități, astfel că vom face referire, din nou, la toate mediile de proveniență a locurilor de muncă disponibile.

Astfel, la consultarea datelor disponibile pe portalul Institutului Național de Statistică, observăm următoarele date legate de disponibilitatea forței de muncă:

Rezultatele cautarii – Rata locurilor de munca vacante pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si activitati ale economiei nationale (sectiuni) CAEN Rev.2

Macroregiuni si regiuni de dezvoltare

CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale)

 

Trim I 2017

Trim II 2017

Trim III 2017

Trim IV 2017

Trim I 2018

Trim II 2018

Trim III 2018

Trim IV 2018

 

Regiunea NORD-VEST

A AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

0,86

0,84

0,06

0,46

0,67

0,25

0,31

0,2

Regiunea NORD-VEST

C INDUSTRIA PRELUCRATOARE

1,57

1,7

1,95

1,7

1,61

1,78

1,85

1,6

Regiunea NORD-VEST

I HOTELURI SI RESTAURANTE

0,41

0,52

0,45

0,48

0,49

0,46

0,38

0,5

Regiunea NORD-VEST

M ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

1,28

1,66

1,41

1,08

1,34

1,29

1,07

1,05

Regiunea NORD-VEST

N ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

0,83

0,96

0,51

0,61

0,61

0,83

1,08

0,74

Regiunea NORD-VEST

S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

11,9

11,4

11,4

11,7

11,6

11,4

11,5

11,5

Legenda: ‘:’ – date lipsa; ‘c’ – date confidentiale; 9999,00 – normal – date definitive; 9999,00 – ingrosat subliniat – date semidefinitive; 9999,00 – ingrosat – date revizuite; 9999,00 – subliniat – date provizorii

© 1998 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

       

Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante și numărul total al locurilor de muncă (ocupate și vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul intreprinderii sau instituției), exprimat procentual.

Numărul locurilor de muncă vacante include numărul posturilor plătite, nou create, neocupate, sau care vor deveni vacante, pentru care angajatorul întreprinde acțiuni concrete spre a găsi un candidat potrivit pentru ocuparea postului respectiv (exemple de acțiuni concrete întreprinse de angajator: anunțarea existenței locului vacant prin serviciile de ocupare a forței de muncă, publicitate prin ziare, media, internet, contactare directă a posibililor candidați etc); sau angajatorul dorește ocuparea imediată sau într-o perioadă specifică de timp stabilită de angajator. Perioada specifică de timp se referă la perioada maximă necesară ocupării locului de muncă vacant.

Judete

Localitati

Ani

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

TOTAL

TOTAL

4611395

4759419

4945868

Bihor

TOTAL

153529

159331

160665

Bistrita-Nasaud

TOTAL

60053

64096

66206

Cluj

TOTAL

201825

210713

225171

Maramures

TOTAL

94729

95829

101131

Satu Mare

TOTAL

74202

74764

80159

Salaj

TOTAL

44087

44839

48527

Legenda: ‘:’ – date lipsa; ‘c’ – date confidentiale; 9999,00 – normal – date definitive; 9999,00 – ingrosat subliniat – date semidefinitive; 9999,00 – ingrosat – date revizuite; 9999,00 – subliniat – date provizorii

© 1998 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Numărul mediu al salariaților cuprinde persoanele angajate cu contract de muncă/raport de serviciu pe durata determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), al căror contract de muncă/raport de serviciu nu a fost suspendat în anul de referință.

Numărul mediu al salariaților reprezintă o medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariați (exclusiv cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat), inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare, împărțită la numărul total al zilelor calendaristice.

În efectivul zilnic de salariați luat în calculul numărului mediu sunt cuprinse persoanele cu contract individual de muncă/raport de serviciu pe durata determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), al căror contract de muncă/raport de serviciu nu a fost suspendat.

În efectivul zilnic al salariaților luat în calculul numărului mediu se cuprind și salariații aflați în incapacitate temporară de lucru (concediu medical) pe perioada când aceștia sunt plătiți din fondul de salarii.

Salariații cu contractul de muncă/raportul de serviciu suspendat sunt cei aflați într-una din situațiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 (republicată) – Codul muncii, la art.49-54, privind “Suspendarea contractului individual de muncă”, cu completările și modificările ulterioare, și Legea nr. 161/2003 art. 87-88 de la Titlul III secțiunea 2 referitor la suspendarea raportului de serviciu, cu completările și modificările ulterioare (ex.: concediu de maternitate, concediu pentru incapacitate temporară de muncă, exercitarea unei funcții în cadrul unei autorități executive, legislative ori judecătorești, pe toată durata mandatului și altele).

Salariații care nu sunt angajați cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariați luat în calculul numărului mediu se includ numai persoanele care au fost plătite.

Din efectivul zilnic de salariați luat în calculul numărului mediu se exclud salariații aflați în concediu fără plata, greva, detașați la lucru în străinătate.

Salariații detașați se iau în calculul numărului mediu la unitatea de la care își încasează drepturile salariale. Salariații aflați în delegare se iau în calcul la unitatea care i-a delegat. Persoanele angajate că sezonieri vor fi încadrate în categoria “salariați” în cazul în care au fost angajate pe bază de contract de muncă.

În zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare se ia în calcul ca efectiv zilnic numărul salariaților din ziua precedentă, cu excepția celor al căror contract de muncă/raport de serviciu a încetat în această zi. În cazul când unitatea a fost înființată sau și-a încetat activitatea în cursul anului, se iau în calcul efectivele zilnice numai pentru perioada în care a funcționat, iar suma rezultată se împarte la numărul total al zilelor calendaristice din an.

Observăm, astfel, o creștere a numărului mediu de salariați la nivelul întregii regiuni de dezvoltare, dar cuplată cu o scădere a locurilor de muncă disponibile în Regiunea Nord Vest în aproape toate sectoarele de activitate. Deși acesta este un ansamblu global, el ne spune că regiunea se află în proces de dezvoltare economică, cu locuri de muncă din ce în ce mai multe, dar cu o disponibilitate scăzută a acestora, ceea ce înseamnă creșterea concurenței pe locurile disponibile. Ca răspuns la acest fenomen, competitivitatea unei persoane poate fi definită pe 2 variabile:

  • Remunerația solicitată pentru munca prestată: cu cât o persoană este dispusă să muncească pe o remunerație mai mică față de concurenții săi pe acel post cu competențe similare, cu atât acesta este mai atractiv pentru angajator, deoarece cheltuielile cu acel angajat sunt mai mici la un venit generat similar, astfel generând profit în plus pentru angajator;
  • Expertiza pe care o oferă: cu cât un candidat are de „oferit” mai multe competențe decât candidații cu pregătire similară, cu atât acesta este mai atractiv pentru angajator, deoarece aceste competențe pot genera valoare adăugată care să ducă la venituri crescute pentru cheltuieli (remunerație) similare.

Dintre cele 2 opțiuni, și pentru angajator, și pentru angajat, cea de-a doua este de preferat din următoarele motive: Angajatul deține deja competențele specifice, astfel încât costurile marginale efectuării lor nu sunt foarte ridicate ba chiar mai mult, s-ar putea să-i ușureze munca prin eficientizarea unor anumite activități. Pentru angajator reducerea cheltuielilor reprezintă o cale sigură de a-și crește profitul, însă aceasta este o tactică de succes aproape exclusiv pe termen scurt, deoarece reducerea acestor cheltuieli poate duce la scăderea calității produselor sau serviciilor pe care le oferă, ceea ce poate duce la scăderea numărului de clienți. Tactica recomandată pentru angajator este generarea unei valori adăugate cât mai mari, care are la rădăcină aproape întotdeauna o resursă umană bine pregătită. Mai ales în ceea ce privește contextul economic descris de către raportul dintre evoluția numărului mediu de salariați și numărul locurilor de muncă disponibile, cea de-a doua variantă este de preferat deoarece favorizează pe de o parte creșterea economică prin generarea de valoare adăugată la nivelul intreprinderilor, și pe de altă parte creșterea consumului datorită veniturilor personale ridicate.

Elaborarea instrumentelor de colectare a datelor

Instrumentele care vor fi utilizate pentru colectarea de date specifice necesare generării de concluzii în cadrul raportului vor fi unele calitative, din motive ce țin de natura raportului în sine, a cărui scop este oferirea de insight în ceea ce privește posibilități de îmbunătățire a programelor de practică, nu neapărat de a furniza date relevante din punct de vedere statistic.

Pentru a avea suficiente informații de analiză, este necesară desfășurarea unor focus-grupuri cu actori relevanți, cu ajutorul cărora să se genereze un set de informații care să detalieze ipotezele formulate. Aceste informații vor fi aprofundate și în cadrul unor interviuri, deoarece este importantă și investigarea unor păreri personale de pe baza cărora să se poată extrage și câteva date cantitative (frecvența unor răspunsuri în detrimentul altora), astfel încât popularitatea anumitor teorii să fie testată rudimentar.

Ipotezele formulate referitoare la așteptările angajatorilor cu privire la stagiile de practică și a importanței acestora pentru angajabilitatea absolvenților USAMV sunt:

Ipoteza 1: Stagiile de practică, în formula lor actuală, nu oferă studenților totalitatea competențelor pe care ar trebui să dețină pentru a corespunde cerințelor angajatorilor.

Ipoteza 2: Angajatorii din regiunea Nord-Vest, în special în ceea ce privește cei din sectoarele economic relevante USAMV Cluj-Napoca, reprezentați în special de Intreprinderi Mici și Mijlocii, preferă personal mai specializat, care este capabil să desfășoare activități complexe, decât personal slab calificat, focalizat pe un anume task.

Ipoteza 3: Angajatorii au o idee destul de clară asupra așteptărilor lor referitoare la competențele pe care candidații la posturile disponibile ar trebui să le dețină.

Ipoteza 4: Chiar dacă domeniile din care fac parte angajatorii sunt diferite, există anumite competențe care ar fi utile pentru fiecare ocupație (sau aproape fiecare ocupație) pentru care ar candida la un post un absolvent al USAMV Cluj-Napoca.

Pentru a investiga aceste ipoteze, instrumentele elaborate trebuie să investigheze:

  • Nivelul de informații pe care angajatorii îl au despre competențele pe care potențialii candidați îl dețin – este necesară investigarea gradului de familiaritate al angajatorilor cu competențele pe care oferta de forță de muncă o are, și încă din primele etape ale aplicării instrumentelor de colectare de date, deoarece aceste cunoștințe stau la baza capacității de evaluare a criteriilor solicitate de prezentul raport. Respectiv dacă angajatorii nu știu la modul general, de context, nivelul de competențe pe care candidații la posturile deschise le au, nu știu care sunt lipsurile acestora, cum pot fi ele suplinite, dacă pot fi dobândite încă din parcurgerea stagiului de practică profesională din timpul studiilor, dacă este oportună aprofundarea acestora în cadrul acestor stagii, dacă este recomandată dobândirea competențelor într-un anume an de studiu etc.
  • Gradul de concretizare al competențelor pe care ei le solicită de la potențialii candidați – pentru a identifica discrepanțele dintre competențele din cererea de forță de muncă și cele disponibile în oferta de forță de muncă (respectiv dacă ele pot fi eliminate prin îmbunătățiri aduse stagiilor de practică profesională din timpul studiilor), este de asemenea necesar ca angajatorii să știe ceea ce doresc de la viitorii angajați. Desigur, fiecare angajator știe ce anume dorește de la viitorul său angajat, însă investigarea acestui aspect ține de eficientizarea stagiilor de pratică prin prisma identificării unor seturi de competențe care să fie aplicabile cât mai multor domenii de specializare și pentru care s-ar putea astfel alcătui documentație și instrumente la comun astfel încât ele să genereze valoare adăugată cu un cost marginal minim.
  • Nivelul de informații referitoare la activitatea desfășurată de către studenți în cadrul stagiilor de practică efectuate prin parcurgerea studiilor universitare – este necesară investigarea nivelului de cunoștințe referitoare la ce anume cred angajatorii că studenții fac în cadrul stagiilor de practică, deoarece fără această verificare există posibilitatea ca angajatorii să aibă așteptări de la stagiile de practică nefondate, nerealiste, care să nu poată fi îndeplinite, indiferent de ce acțiuni de îmbunătățire a stagiilor de practică sunt implementate, prin acest proiect și prin oricare altul. În cazul semnalizării unui astfel de fenomen, mitigarea acestuia nu poate fi realizată în totalitate prin acest proiect, însă anumite acțiuni pot fi elaborate și în cadrul proiectului pentru a genera masă critică (de exemplu, informarea tuturor partenerilor de practică din proiect și a angajatorilor cu care membrii echipei de proiect iau contact cu privire la ceea ce pot și nu pot oferi stagiile de practică viitorilor angajatori, eventual elaborarea unor instrumente de informare disponibile pe website-ul proiectului, pe pagina de Facebook etc.)
  • Opinia angajatorilor cu privire la capacitatea stagiilor de practică de a furniza un context favorabil deprinderilor de competențe relevante pentru câmpul muncii în general și relevante pentru ei ca angajatori în particular – legat parțial de punctul precedent, investigarea acestui aspect ține de autoevaluarea pertinentă a așteptărilor angajatorilor cu privire la ceea ce poate oferi un stagiu de practică versus ceea ce NU poate oferi acesta. Acest punct vine nu doar să ajute în mod direct generarea de date necesare pentru prezentul raport, ci acționează și indirect ca o ajustare a așteptărilor angajatorilor, făcând-i să se situeze pe un barometru în privința așteptărilor, conștientizând fie că se pot aștepta la mai mult din partea stagiilor de practică, fie că se așteaptă la prea mult de la acestea. Investigarea acestor aspecte este utilă deoarece verifică încă o dată așteptările angajatorilor referitoare la stagiile de practică, de data aceasta și cu referire la competențele în general cerute de către toți angajatorii și competențele pe care ei le percep ca fiind particulare. Acest aspect facilitează identificarea, dacă va fi cazul, a unor grupări de competențe care sunt în mod inconștient transversale domeniilor de activitate pentru care USAMV pregătește resursă umană sau, dimpotrivă, relevă anumite competențe care pot fi considerate transversale de către mediul academic, dar care sunt poate doar percepute particulare de către angajatori (caz în care percepția acestora poate fi remediată) sau care sunt într-adevăr particulare și nu este necesară deprinderea lor de către întreg grupul țintă.

Analiza datelor colectate

Colectarea datelor de la angajatori s-a realizat utilizând metode calitative de cercetare, respectiv focus-grupul și interviul structurat. Pentru relevanța concluziiilor studiului au fost invitați să participe angajatori (societăți comerciale, intreprinderi individuale, persoane fizice autorizate) din diverse domenii de activitate: agricultură, apicultură, creșterea animalelor, morărit, silvicultură.

În cadrul studiului au fost organizate 3 focus grupuri cu angajatorii structurate pe următoarele teme:

Tema 1: Aspecte pozitive și negative ale stagiilor de practică

Participanții au fost încurajați să discute liber despre care consideră ei că sunt aspectele pozitive și/sau negative ale stagiilor de practică efectuate la instituții economice, atât din experiența proprie, cât și din eventualele discuții cu parteneri din domeniu. Discuția a fost dirijată înspre competențele pe care studenții le pot deprinde de la un stagiu de practică și pe care aceștia le consideră relevante pentru a le crește șansele de angajare (de exemplu posibilitatea de a acumula cât de puțină experiență într-un mediu real de muncă, spre diferență de atelierele/laboratoarele universității).

Tema 2: Forma stagiilor de practică

Au fost analizate aspecte precum perioada stagiului de practică, durata acestuia, selectarea unui tutore de practică corespunzător, modalitatea în care se monitorizează, raportează și evaluează succesul unui stagiu de practică etc. S-a urmărit identificarea modului în care participanții consideră că forma actuală a stagiilor de practică (li s-a prezintat o fișă de disciplină a unei materii de practică din Universitate ca exemplu) este potrivită pentru a ajuta studenții să dobândească competențe care ulterior să le crească șansele de angajare.

Tema 3: Angajabilitatea după absolvire

Participanții au fost încurajați să își expună părerea vizavi de angajabilitatea unui absolvent USAMV în organizațiile pe care le reprezintă, respectiv dacă aceștia consideră că absolvenții au șanse mari sau mici de a fi angajați. S-a insistat pe identificarea alternativelor pe care fiecare angajator le are cu privire la forța de muncă (absolvenții unor altor universități, preferabilitatea pentru candidați cu experiență în câmpul muncii etc.)

Focus grupurile au urmărit așadar investigarea ideilor legate de stagiile de practică, ce anume consideră participanții că este util ca absolvenții să învețe printr-un stagiu de practică, cum anume pot angajatorii facilita deprinderea acestor cunoștințe și competențe și ce anume consideră ei că este esențial în creșterea angajabilității absolvenților USAMV.

În urma discuțiilor au fost înregistrate următoarele informații cu privire la stagiile de practică ale studenților din perspectiva angajatorilor:

Focus grup 1:

Tema

Informații colectate în cadrul focus grupului

Tema 1: Aspecte pozitive și negative ale stagiilor de practică

Cei care au participat la focus grup consideră că, stagiile de practică pot avea multe aspect pozitive, deoarece prin acestea participanții pot pune teoria în practică, se familiarizează cu problemele reale și învață să profeseze. Ca și aspecte negative pot fi considerate: neputința de a pune în practică din lipsă de practică, stagiile de practică sunt scurte și nu în domeniu adecvat.

Tema 2: Forma stagiilor de practică

La stagiile de practică, participanții trebuie să fie motivați, responsabili, să aibă răbdare, să aibă dorința de a învăța și să fie hotărâți despre o meserie cât mai devreme în vârstă.

Tema 3: Angajabilitatea după absolvire

Focus grup 2:

Tema

Informații colectate în cadrul focus grupului

Tema 1: Aspecte pozitive și negative ale stagiilor de practică

Aspectele considerate pozitive ale stagiilor de practică sunt: oportunitatea de a lucra, de a cunoaște angajatorul, de a pune în practică cunoștințele dobândite și de a se familiariza cu domeniul respectiv. Aspectele negative pot fi: faptul că studentul nu se implică, nu are destule cunoștințe despre domeniul respectiv, și timpul alocat stagiilor de practică în timpul studiilor universitare este prea scurt.

Tema 2: Forma stagiilor de practică

Din punctul de vedere al participanților la focus grup, acei studenți care participă la un stagiu de practică trebuie să fie devotați, hotărâți, să se vândă pe sine, să fie răbdători, receptivi, să fie respectuoși, să aibă dorința de a învăța și de a se dezvolta și să fie dispuși de rezolvarea problemelor.

Tema 3: Angajabilitatea după absolvire

Focus grup 3:

Tema

Informații colectate în cadrul focus grupului

Tema 1: Aspecte pozitive și negative ale stagiilor de practică

Cei prezenți la focus grup consideră că aspectele pozitive ale unui stagiu de practică sunt cunoașterea unei limbi străine și experiența acaparată prin voluntariat. Cele negative sunt lipsa de ghizi turistici, stagiu de practică nu este efectuat în domeniul și la locul respectiv, lipsa de producători în domeniile studenților, lipsa de personal în domeniul voluntariatului și studenții nu au destule informații despre stagiile de practică.

Tema 2: Forma stagiilor de practică

Pentru ca stagiile de practică să fie eficiente, trebuie să aibă o perioadă de aprox. 1 lună, aceasta să fie luată în serios atât de studenți cât și de angajatori și profesori, iar ca să atingă rezultatele așteptate, contează cum sunt motivați studenții, să le asculți și punctul lor de vedere și să oferi un mediu plăcut.

Tema 3: Angajabilitatea după absolvire

După terminarea studiilor, absolvenții ca să se poată angaja mai ușor, au nevoie de experiență în domeniile în care vor să se angajeze și de motivație suficientă pentru a profesa.

În urma discuțiilor cu participanții la aceste focus grupuri putem concluziona că stagiile de practică sunt percepute de angajatori ca fiind necesare și benefice. Aspectul pozitiv al acestora constă în experiența dobândită de studenți în timpul efectuării practicii și oportunitatea oferită de a pune în practică cunoștințele însușite în timpul orelor de studiu. Un minus al stagiilor de practică se referă la faptul că studenții nu efectuează întotdeauna un stagiu de practică în domeniul adecvat anului de studiu, motiv pentru care nu au suficiente cunoștințe pe care să le poată aplica în domeniul/locul de practică.

Pentru ca stagiile de practică să fie considerate eficiente, atât din partea studenților cât și a angajatorilor și profesorilor trebuie să fie un nivel ridicat de seriozitate. Studenții trebuie să fie motivați de a învăța lucruri noi, iar angajatorii și profesorii să fie dispuși să asculte cerințele studenților.

Angajatorii sunt de părere că Universitățile în general, și USAMV în particular, ar trebui să aibă specializări conform cerințelor pieței, studenții să nu fie pe bandă rulantă, adică sute de studenți pe același domeniu, și desigur și universitățile să fie dotate corespunzător pentru a-i putea pregăti pe studenți.

Completarea informațiilor cu privire la punctul de vedere al potențialilor angajatori vis-a-vis de efectuarea stagiilor de practică s-a realizat prin aplicarea unui interviu structurat în rândul a 24 de reprezentanți ai unor structuri economice. Interviul a fost menit să preia informații legate de ceea ce intervievații, ca potențiali angajatori, consideră că ar crește șansele unor proaspeți absolvenți ai USAMV Cluj-Napoca să se angajeze în compania lor, competențele pe care parcursul academic (cursurile și seminariile pe care studenții le parcurg) nu le poate oferi în structura actuală, ceea ce este inutil sau ce ar putea fi schimbat în ceea ce privește efectuarea unor stagii de practică (dacă ei ar fi parteneri de practică USAMV).

La întrebarea ”Considerați că stagiul de practică este o adiție esențială la parcursul academic al unui student, mai ales din perspectiva în care acesta va veni la dumneavoastră să își caute un loc de muncă la finalizarea studiilor?” majoritatea participanților au apreciat că efectuarea stagiilor de practică pe perioada studiilor universitare este absolut necesară pentru punerea în practică și aprofundarea cunoștințelor teoretice. Prin efectuarea practicii studenții pot dobândi acele competențe care să crească șansele de integrare pe piața muncii.

Stagiul de practică are avantajul de a facilita studentului înțelegerea informației teoretice și acumularea cunoștințelor, formarea deprinderilor și abilităților necesare practicării unei meserii. Majoritatea persoanelor intervievate au apreciat că USAMV prin stagiile de practică desfășurate oferă aceste avantaje studenților săi.

Stagiile de practică nu sunt percepute ca fiind un dezavantaj în ocuparea viitorilor absolvenți, dimpotrivă lipsa experienței la angajare ar putea fi compensată de pregătirea practică.

În ceea ce privește aspectele pe care studenții trebuie să le învețe la facultate înainte de angajare majoritatea respondenților consideră că noțiunile teoretice temeinice sunt cele mai importante. O parte dintre potențialii angajatori apreciază că este necesară specializarea după finalizarea studiilor universitare, dar și formarea unei conduite adecvate cu privire la locul de muncă și dezvoltarea unui comportament pro-activ (inițiativă, viziune).

Jumătate din participanți consideră că facultatea trebuie să asigure efectuarea practică pentru a crește șansele de integrare pe piața muncii a absolvenților (inclusiv în laboratoarele proprii), iar 42 % cred că facultatea trebuie să sprijine studenții în integrarea pe piața muncii (prezentarea unor oferte cu locurile de muncă, oferirea de locuri de muncă după absolvire). A fost sugerată și necesitatea realizării unui studiu de piață la nivel național/local cu privire la cerințele firmelor de specialitate, dar și la adaptarea pregătirii la aptitudinile vocaționale ale fiecărui student.

Majoritatea persoanelor intervievate consideră că firma pe care o reprezintă este un loc potrivit pentru efectuarea stagiilor de practică, iar o parte cred că firma este mult prea mică pentru a oferi condițiile optime efectuării unui stagiu de practică.

Avantajele pe care firmele implicate în studiu le oferă studenților care ar efectua un stagiu de practică la ele sunt: îndrumare, posibilitatea de a învăța lucruri noi, cunoștințe specifice, deprinderi practice, rețeta de organizare a unie firme de mari dimensiuni, sprijin pentru integrare pe piața muncii (formularea de recomandări).

În ceea ce privește aspectele pe care firmele participante nu le pot oferi studenților care efectuează în cadrul lor stagiile de practică și care ar putea influența șansele de integrare pe piața muncii au fost listate caracteristici personale ale studenților: capacitatea de asimilare, seriozitatea și implicarea, motivarea personală/pasiunile, educația, corectitudinea.

În timpul discuțiilor s-a conturat ideea organizării stagiilor de practică cu precădere în firme mari care au capacitatea logistică de a gestiona studenții (resurse umane care să ofere informații și îndrumare).

Concluzii

In cadrul studiului au fost formulate 4 ipoteze referitoare la așteptările angajatorilor cu privire la stagiile de practică și importanța acestora pentru angajabilitatea absolvenților USAMV.

Ipoteza 1: Stagiile de practică, în formula lor actuală, nu oferă studenților totalitatea competențelor pe care ar trebui să dețină pentru a corespunde cerințelor angajatorilor.

Ipoteza se confirmă parțial prin faptul că studenții nu efectuează întotdeauna un stagiu de practică în domeniul adecvat anului de studiu în care se află, motiv pentru care nu au suficiente cunoștințe pe care să le poată aplica în domeniul/locul de practică. Acest lucru are un impact negativ asupra formării competențelor necesare la viitorul loc de muncă. A fost sugerată și necesitatea realizării unui studiu de piață la nivel național/local cu privire la cerințele firmelor de specialitate, dar și la adaptarea pregătirii la aptitudinile vocaționale ale fiecărui student. Astfel, angajatorii sunt de părere că Universitățile în general, și USAMV în particular, ar trebui să aibă specializări conform cerințelor pieței, studenții să nu fie pe bandă rulantă, adică sute de studenți pe același domeniu, și desigur și universitățile să fie dotate corespunzător pentru a-i putea pregăti pe studenți.

În același timp participanții au identificat că stagiile de practică sunt necesare și benefice, apreciind că efectuarea stagiilor de practică pe perioada studiilor universitare este absolut necesară pentru punerea în practică și aprofundarea cunoștințelor teoretice. Prin efectuarea practicii studenții pot dobândi acele competențe care să crească șansele de integrare pe piața muncii.

Stagiul de practică are avantajul de a facilita studentului înțelegerea informației teoretice și acumularea cunoștințelor, formarea deprinderilor și abilităților necesare practicării unei meserii. Majoritatea persoanelor intervievate au apreciat că USAMV prin stagiile de practică desfășurate oferă aceste avantaje studenților săi.

Ipoteza 2: Angajatorii din regiunea Nord-Vest, în special în ceea ce privește cei din sectoarele economic relevante USAMV Cluj-Napoca, reprezentați în special de Intreprinderi Mici și Mijlocii, preferă personal mai specializat, care este capabil să desfășoare activități complexe, decât personal slab calificat, focalizat pe un anume task.

Ipoteza s-a confirmat. În ceea ce privește aspectele pe care studenții trebuie să le învețe la facultate înainte de angajare majoritatea respondenților consideră că noțiunile teoretice temeinice sunt cele mai importante. O parte dintre potențialii angajatori apreciază că este necesară specializarea după finalizarea studiilor universitare, dar și formarea unei conduite adecvate cu privire la locul de muncă și dezvoltarea unui comportament pro-activ (inițiativă, viziune).

Ipoteza 3: Angajatorii au o idee destul de clară asupra așteptărilor lor referitoare la competențele pe care candidații la posturile disponibile ar trebui să le dețină.

Ipoteza s-a confirmat. Angajatorii consideră că pe lângă pregătirea teoretică solidă și competențe practice dobândite prin practica de specialitate, candidații la posturile disponibile ar trebui să demonstreze că sunt devotați, hotărâți, știu să se vândă pe sine, să fie răbdători, receptivi, să fie respectuoși, să aibă dorința de a învăța și de a se dezvolta, motivați, să aibă inițiativă și orientați spre rezolvarea problemelor

Ipoteza 4: Chiar dacă domeniile din care fac parte angajatorii sunt diferite, există anumite competențe care ar fi utile pentru fiecare ocupație (sau aproape fiecare ocupație) pentru care ar candida la un post un absolvent al USAMV Cluj-Napoca.

Ipoteza s-a confirmat, din informațiile culese rezultând faptul că noțiunile teoretice solide însoțite de abilitatea de a le pune în practică sunt esențiale oricărei ocupații. La acestea se adaugă evident trăsăturile personale: capacitatea de asimilare, seriozitatea și implicarea, motivarea personală/pasiunile, educația, corectitudinea.

Având în vedere cele prezentate, se pot formula următoarele recomandări din perspectiva potențialilor angajatori cu privire la efectuarea stagiilor de practică la nivelul USAMV Cluj-Napoca:

  • corelarea locului de practică cu anul de studiu/nivelul cunoștințelor studenților;
  • corelarea locului de practică cu aptitudinile vocaționale ale studenților;
  • îndrumarea studenților pe perioada efectuării stagiile de practică (tutore de practică), aspect necesar mai ales la nivelul firmelor mici care nu au capacitatea de a gestiona studenții aflați în practică;
  • dezvoltarea abilităților personale ale studenților pe perioada practicii în vederea pregătirii acestora ca viitori angajați (implicare, seriozitate, corectitudine, orientarea spre rezolvarea de probleme, inițiativă , etc).