Pentru raportul de îmbunătățire a programelor de practică referitor la mediul muncii au fost utilizate instrumente și metode specific create pentru a investiga potențialii angajatori și furnizori de locuri de practică, iar concluziile enunțate (și punctele de interes pentru prezentul plan dintre acestea) sunt: 

Ipoteza 1: Stagiile de practică, în forma lor actuală, nu oferă studenților totalitatea competențelor pe care ar trebui să dețină pentru a corespunde cerințelor angajatorilor.

Ipoteză confirmată, iar argumentele din spatele acestei ipoteze (și, de asemenea, eventualele moduri în care acest aspect ar putea fi îmbunătățit) sunt: nepotrivirea stagiului de practică cu nivelul de cunoștințe acumulat în cadrul educației universitare parcursă până în acel moment (care ar putea fi îmbunătățit printr-o mai bună identificare a unor stagii de practică potrivite cu anul de studiu, precum și printr-o mai mare atenție acordată pregătirii individuale a fiecărui student – astfel încât alcătuirea unor instrumente de evaluare individuală pre și post stagiului de practică ar putea fi un punct de pornire.

Ipoteza 2: Angajatorii din regiunea Nord-Vest, în special în ceea ce privește cei din sectoarele economic relevante USAMV Cluj-Napoca, reprezentați în special de Intreprinderi Mici și Mijlocii, preferă personal mai specializat, care este capabil să desfășoare activități complexe, decât personal slab calificat, focalizat pe un anume task.

O altă ipoteză confirmată, respondenții subliniind de asemenea importanța conduitei la locul de muncă și a dezvoltării unui comportament proactiv (prin luarea de inițiativă și asumarea unei viziuni). Astfel, un alt aspect care trebuie investigat rămâne capacitatea programelor din proiect de a dezvolta acestui comportament. 

Ipoteza 3: Angajatorii au o idee destul de clară asupra așteptărilor lor referitoare la competențele pe care candidații la posturile disponibile ar trebui să le dețină.  

Confirmarea ipotezei a relevat de asemenea care sunt aceste calități extra pe care potențialii angajați trebuie să le aibă, și printre ele sunt enumerate multe aspecte care țin de competențele transversale, dar care nu sunt neapărat direct legate exclusiv de stagiile de practică, ci și de acțiunile de orientare și consiliere profesională, astfel încât și acestea trebuie luate în considerare ca input și recomandări de către documentele de politică publică. 

Ipoteza 4: Chiar dacă domeniile din care fac parte angajatorii sunt diferite, există anumite competențe care ar fi utile pentru fiecare ocupație (sau aproape fiecare ocupație) pentru care ar candida la un post un absolvent al USAMV Cluj-Napoca.

Și această ipoteză, prin analiza rezultatelor datelor colectate, se confirmă, astfel încât se confirmă acțiunea de a investiga potențialul de transfer a competențelor transversale, atât prin stagiile de practică, cât și prin acțiunile de sprijin (orientare și consiliere profesională, de exemplu).

De asemenea, este relevantă și considerarea recomandărilor date de finalul raportului:

  • corelarea locului de practică cu anul de studiu/nivelul cunoștințelor studenților;
  • corelarea locului de practică cu aptitudinile vocaționale ale studenților;
  • îndrumarea studenților pe perioada efectuării stagiile de practică (tutore de practică), aspect necesar mai ales la nivelul firmelor mici care nu au capacitatea de a gestiona studenții aflați în practică;
  • dezvoltarea abilităților personale ale studenților pe perioada practicii în vederea pregătirii acestora ca viitori angajați (implicare, seriozitate, corectitudine, orientarea spre rezolvarea de probleme, inițiativă , etc).

Mai exact, trebuie ca documentele de politică publică rezultate să țină cont de metodele care au fost utilizate în cadrul proiectului pentru a ține cont de aceste recomandări de eficiența acestora și de eventuale aspecte care ar putea fi îmbunătățite la ele.

Pentru a aduce sugestii, completări și întrebări acestui document, te rugăm accesează acest link, unde poți plasa comentarii pe secțiunea care te intersează în mod specific.